Ilian Caşu: Scopul nostru în CMC este de a stopa ilegalităţile

ilian_tribuna

În cadrul unui interviu pentru TRIBUNA, consilierul municipal din partea „Partidului Nostru”, Ilian Caşu a vorbit despre priorităţile în noua funcţie, colaborarea cu celelalte partide, relaţia cu Renato Usatîi, dar şi despre planurile sale de viitor în domeniul politic.

T: Domnule Caşu, au trecut  aproape 3 luni de la alegerile locale. De ce Consiliul Municipal Chișinău și-a început activitatea abia acum?

I.C.: CMC şi-a început activitatea cu o întîrziere de cîteva luni. Problema constă în această ambiţie nesănătoasă a primarului Chirtoacă şi a fracţiunii PL de a constitui o majoritate. Au făcut-o la miez de noapte, săptămîna trecută.

Fiind plenar implicat în campania pentru primar, am contactat la direct cu peste 10 mii de oameni, aşa mi-am construit campania electorală. Vă spun sincer şi responsabil: chişinăuienii nu au nevoie de majorităţi, indiferent ce etichetă ar avea această majoritate. S-a insistat pe etichetă pro-europeană. Oamenii vor rezolvarea problemelor concrete. Şi ca să nu sune populist, pentru că toţi politicienii vorbesc despre rezolvarea problemelor cetăţenilor, oamenii elementar îşi doresc ca să nu fie terorizaţi de fărădelegea şi ilegalităţile comise de funcţionarii de la primărie în frunte cu Dorin Chirtoacă. Un exemplu concret este cînd se decide construcţia unei farmacii, a unei case pe terenuri de joacă pentru copii, în curţi. Şi atunci cetăţenii disperaţi sună la miez de noapte mass-media în speranţa să-i protejeze, să atragă opinia publică şi să exercite presiune asupra autorităţilor locale ca să oprească această fărădelege. Este greşit să se construiască funcţionarea CMC pe majoritate-opoziţie, pentru că noi acolo sîntem delegaţi să rezolvăm probleme concrete.

Impresia mea după prima şedinţă este că s-a creat o majoritate care nu este altceva decît o jucărie pentru primarul Dorin Chirtoacă şi Partidul Liberal pentru a rezolva problemele clientelei PL. Ştiţi foarte bine că în sesiunea trecută, Iurie Dîrda, de exemplu, a fost în topul beneficiarilor Primăriei conduse de Chirtoacă. Se doreşte perpetuarea acestei stări de fapt. Este foarte interesant că, în noaptea cînd se negocia această majoritate, pe strada Armenească colţ cu strada Columna şi colţ cu strada Varlaam se instalau două gherete la ora 4 dimineaţa. Un punct prioritar a aşa-numitei majorităţi este lichidarea şi evacuarea gheretelor din oraş. Scopul nu este nici ordinea, nici dezvoltarea urbei. Scopul este satisfacerea intereselor clientelei în mare parte a Partidului Liberal. Această majoritate nu intră în priorităţile locuitorilor municipiului Chişinău.

T: De ce cei care negociază formarea unei coaliții ajung la un numitor comun atît de greu? Cu alte cuvinte, ce nu pot împărți?

I.C.: Răspunsul este atît de simplu: ei nu pot împărţi puterea. De altfel, ei pretind că sînt partide pro-europene, bănuim că împărtăşesc aceleaşi valori. Ştim care sînt aceste valori. De exemplu, o autoritate publică locală transparentă este o valoare europeană. Şi atunci, dacă aşa stăteau lucrurile, imediat după 29 iunie, după turul doi de scrutin, se aşezau şi în cîteva ore croiau această coaliţie. Se repetă scenariul cu multiple coaliţii la nivel central – evident că nu pot împărţi puterea, sferele de influenţă.

Ce deranjează cel mai tare este că aceste coaliţii se negociază în stil bizantin, după cortină şi doar atunci, în ceasul al doisprezecelea, cînd se înţeleg, ies în faţa presei, încep iarăşi cu declaraţii pompoase pro-europene ca să ascundă faptul că realmente au împărţit puterea şi nu s-au putut înţelege. Este evident şi firesc.

IMG_3752

T: Ce priorităţi aveţi Dvs. personal în postura de consilier municipal? Ați pregătit deja careva inițiative?

I.C.: Am pregătit cîteva iniţiative chiar joi, împreună cu colegii din fracţiune, Nicolai Ţîpovici şi Elena Panuş. Vrem să cerem socoteală, în baza împuternicirilor pe care le avem, primarului şi executivului municipal, despre ce s-a întîmplat o săptămînă în urmă, noaptea, pe strada Armenească. Din informaţiile pe care le avem, stăpînul este incognito, dar are toate actele şi semnăturile. Vrem să facem lumină şi să curăţim Chişinăul de gherete. Începem cu centrul Chişinăului, chiar cu Parcul Catedralei unde sînt tocmai 19 gherete, vreo 5 sînt ruginite şi creşte iarba pe ele. Alte proiecte nu vreau să le divulg acum.

Rolul nostru în aşa-numita opoziţie este de a stopa fărădelegile şi ilegalităţile pe care le întreprind cei din majoritatea municipală. Avem cîteva instrumente: tribuna CMC, mass-media, reţelele de socializare, întîlnirile constante cu oamenii. Alte pîrghii la moment nu avem. Legea trebuie să stea pe bune în capul mesei. Voi insista, poate sună fantastic în realităţile politice moldoveneşti, însă este scopul imperativ al fracţiunii „Partidului Nostru” de a stopa ilegalităţile, de a-i reîntoarce pe majoritarii pretinşi pro-europeni pe făgaşul normei legale.

T: Fracţiunea „Partidul Nostru” din CMC, din care faceţi parte, va colabora cu celelalte partide? Cu care anume şi în ce condiții?

I.C.: Votul nostru va fi strict pe proiect. Vom analiza cu atenţie toate proiectele, iar în cazul în care nu vor exista elemente de fărădelege, în cazul în care acest proiect va ţine direct de bunăstarea cetăţenilor şi nu de interesele clientelei unui sau altui partid, noi vom vota şi este corect aşa. Noi nu vrem în CMC să facem coaliţii, să croim majorităţi, să facem intrigi. Ne dăm bine seama că oraşul se află într-o stare perpetuă de degradare şi aceasta poate fi oprită doar dacă oprim fărădelegile la nivel municipal.

În opinia mea, prestaţia lui Dorin Chirtoacă a fost un dezastru, lucrul acesta îl simţim cu toţi. Lucrurile pot fi reparate dacă administraţia municipală este impusă să revină pe făgaşul legalităţii.

T: Care a fost motivul că preşedinte al fracţiunii „Partidului Nostru” a devenit doamna Panuş Elena, dar nu Dvs.?

I.C.: Nu există nici un motiv şi nici o intrigă. Sîntem doar trei şi toate deciziile se iau consensual. Ne-am sfătuit noi trei şi am hotărît ca doamna Panuş să fie preşedintele fracţiunii. Este doar un post simbolic. Realmente muncim toţi trei cot la cot, există spirit de echipă în fracţiune ca şi în „Partidul Nostru”. Acest lucru mă bucură. Eu nu atrag foarte mare atenţie la aceste posturi, pentru că sîntem o ţară mică, dar posturi avem o sumedenie. Noi nu credem în posturi, nici în titluri, deci trebuie de muncit. Important este că deciziile se iau consensual. Iese la rampă şi doamna Panuş, şi domnul Ţîpovici, şi eu. Nu este importantă această funcţie absolut deloc.

IMG_3754

T: În ce relație sînteți cu Renato Usatîi? Acum că el e primar de Bălți, reușiți să discutați la fel de des?

I.C.: Discutăm poate nu la fel de des, însă chestiunile importante, pertinente le discutăm. Renato Usatîi îmi este mai mult coleg de echipă, decît şef de partid. Este aceste deziderat în „Partidul Nostru” că trebuie să fim o echipă unită şi lucrurile se decid pe orizontală nu pe verticală. Este schimbul acesta de idei, opinii. Acest fel de relaţie o apreciez eu, cît şi Renato.

T:. Ce planuri de viitor aveţi în domeniul politic?

I.C.: La moment eu sînt dispus să muncesc în cadrul echipei „Partidului Nostru”. Aici mi-am început cariera politică după 20 de ani în care am studiat şi am predat politologia şi politica. După 20 de ani am început să practic politica. Eu sînt ancorat în această echipă. Îmi doresc succes politic comun.

Evident că scopul prioritar al oricărui partid serios este să ajungă la putere. Ştiţi catastrofa şi tragedia politică fără precedent care s-a întîmplat în noiembrie 2014, cînd, abuziv, partidul cu care participam în alegeri, a fost eliminat de către actualul regim politic. Am participat, a fost prima campanie electorală a „Partidului Nostru” în locale.

Rezultatul este unul foarte bun. Sînt dispus, cot la cot cu colegii, să muncesc în continuare. Eu sînt omul care iau foarte multe de la echipă. Însă aşa sînt deprins, instruit şi educat ca să dau ce am mai bun echipei şi asta o fac.

T: Ce nu ştie lumea despre Ilian Caşu?

I.C.: Foarte multe. Însă probabil nu am vorbit niciodată în public că, atunci cînd am plecat în Statele Unite în anul 1996 ca să-mi fac studiile, am plecat cu o bursă foarte modestă a Congresului American. Era o bursă pentru fostele state sovietice şi am aplicat după ce am încercat trei ani la rînd prin diferite fundaţii, Soros şi altele, să îmi continui studiile în Statele Unite. Era o situaţie foarte interesantă. Am ajuns în Ole Miss, The University of Mississippi, la sudul Statelor Unite. Mai erau nişte colegi din Rusia. Am ajuns a doua zi, ne-au dat banii pentru două semestre, de toamnă şi de primăvara. Era o sumă bunicică, însă trebuia să trăieşti cu banii aceştia 9 luni de zile. Aceştia (n.r. – colegii din Rusia) a doua zi şi-au cumpărat maşini. Un prieten american, pe care îl cunoşteam de cîţiva ani, a venit din oraşul vecin şi mi-a dăruit o bicicletă defectată, dar am reparat-o. Cel mai interesant lucru este că aceşti doi colegi, peste două zile cereau bani cu împrumut de la mine pentru chefir şi pîine. Le-am spus: „Măi băieţi, chiar este nechibzuit, pentru că nu este maşina ceva prioritar”.

Însă am înţeles şi eu că, chiar cu banii aceştia, nu mă descurc în totalitate, nu vorbeam de chestii de lux, dar de lucruri elementare. M-am angajat bibliotecar la Biblioteca facultăţii de drept. Peste un an de zile am obţinut şi un job la Washington. Era o fundaţie care făcea trening-uri pentru elevii claselor superioare din şcolile americane care doreau să facă o carieră, ori în administraţia publică, ori în relaţii internaţionale, în diplomaţie. Făceam cursuri cu ei, îi duceam la întîlniri cu oficiali americani, cu reprezentanşi ai organizaţiilor internaţionale stabilite la Washington, dar şi cu reprezentanţii misiunilor diplomatice de la Washington.

IMG_3751

Pe urmă am participat într-un proiect foarte interesant, deja în altă universitate, la Siracusa, un proiect al Pentagonului şi se numea „Psihologie politică”. Era un grup de 10 de studenţi de la politologie, care de fapt, foarte atent, în traducere în engleză, studiam cuvîntările publice ale liderilor iranieni şi modul în care acestea influenţau deciziile luate de respectivii lideri. Era o metodologie foarte clară şi interesantă. A fost o experienţă foarte bună.

În afară de asta, am lucrat profesor de politologie în Statele Unite. Dar au fost şi cazuri (cînd am început masteratul) că făceam ore particulare de română şi rusă, evident că din cauza bursei modeste. Lucrul acesta îl vorbesc în premieră, dar această practică este una foarte răspîndită în SUA şi mulţi studenţi încearcă să obţină şi surse adiţionale de venit în afară de bursă sau ajutorul părinţilor. Le-am făcut pe toate. Iată că vorbesc în premieră despre aceste lucruri, despre experienţa mea în Statele Unite ca student.

T.: Vă mulţumesc pentru interviu!

Text: Adrian Platon
Video şi foto: Andrei Boguş

tribuna.md

Fii primul care comenteaza

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


*